Tips-urile

În lumea restaurantelor, tipsul este ca cireașa de pe tort. În condițiile în care salariile din domeniu sunt deseori la minimul pe economie, bacșișul este cea mai sigură metodă pentru angajați de a câștiga lunar o sumă decentă. Bine, bine… Dar care e sistemul?

Află cum stau lucrurile din punct de vedere legal la noi în țară, dar și care sunt metodele de distribuire a tipsului între angajați.

CAPITOL SUSȚINUT DE

CUM ESTE REGLEMENTAT BACȘIȘUL ÎN MOMENTUL DE FAȚĂ

În lume, bacşişul diferă mult de la o ţară la altă și în general reprezintă însă între 10 și 20% din valoarea notei de plată. În timp ce în țări precum Anglia, Franța sau SUA bacșișul este inclus în nota de plată, sunt și țări ca Finlanda sau Danemarca unde nu se lasă deloc bacșiș.

Din punct de vedere legal, în Uniunea Europeană sunt atât țări care au prevederi legale în privința bacșișului (precum Franța, Germania sau Italia), dar și țări care nu au nicio reglementare în legislație (ca Spania, Bulgaria sau Ungaria).

În Franța, bacșișul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele sunt distribuite către angajaţi. Se consideră însă a fi veniturile angajatorului iar taxarea se face la angajator. În țări ca Germania sau Cehia, societăţile includ fie în preţul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o „taxă pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plată. Sumele devin venit la nivelul companiei şi, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajaţi şi astfel impozitate ca atare.

 

Care e legea în România?

În momentul de faţă, în Codul Fiscal la categoria veniturilor din alte surse se includ: „veniturile obţinute de persoanele fizice sub forma bacşişului, potrivit prevederilor legale”. Însă prevederea fiscală nu este aplicabilă în domeniul HoReCa pentru că nu exista o legiferare a bacşișului în acest sector. (Noțiunea de bacşiş apare în actele normative care reglementează activitatea jocurilor de noroc). În acest moment:

  • pe bonul fiscal nu sunt evidențiate sumele încasate de la clienți, în plus, cu titlu de bacșiș;
  • deși au venituri din bacșiș, angajații nu pot face dovada acestora pentru obținerea de credite bancare, cu toate că veniturilor lor reale le-ar asigura această bonitate, iar sumele de bani încasate nu sunt fiscalizate;
  • sumele de bani încasate sub forma bacșișului, nu se înregistrează contabil nici de către client, nici de către furnizor/prestator și nici nu sunt fiscalizate;
  • în cazul plății de către o persoană juridică, PFA sau alte forme de organizare, sumele plătite drept bacșiș nu pot fi decontate legal pentru că nu este emis niciun document justificativ pentru încasare a acestuia;
  • plata cu cardul a cunoscut o evoluție semnificativă în ultimii ani, clientul neavând însă posibilitatea de a plăti bacșiș prin această modalitate.

Dar pentru că bacșișul e o practică întâlnită frecvent în domeniul restaurantelor și barurilor (valoarea totală a sumelor încasate fiind considerabilă) s-au făcut pași în reglementarea sa legală. Astfel, în 2019, fostul Ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici, a inițiat un proiect de lege pentru impozitarea bacşişului. Proiectul a fost adoptat în Senat dar… s-a oprit în această fază.

Potrivit proiectului, operatorii economici ar fi obligați să înmâneze clientului o notă de plată, înaintea emiterii bonului fiscal. Nota de plata ar conține rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere și care poate varia între 0 și 15%. Bacșișul ar urma să fie trecut obligatoriu pe bon, indiferent de modalitatea de plată (card / numerar / substitute de numerar), dar nu ar fi obligatoriu pentru client: „se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului”. De asemenea, în cazul livrării la domiciliu, bacșișul nu ar urma să fie trecut pe nota de plata.

Dacă proiectul s-ar adopta, angajatorii ar fi obligați să dea sumele provenite din încasarea bacșișului integral salariaților și să-l înregistreze în contabilitate. Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș ar fi calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către angajator. Astfel, veniturile nu ar fi cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

 

De ce e important ca tipsul să fie reglementat legal?

În HoReCa, salariul mediu net al unui angajat era în martie 2020 de 1.605 lei, la jumătate față de media pe economie. HoReCa este astfel, conform datelor INS, sectorul cu cele mai mici salarii din economie. În aceste condiții, salariații își suplimentează venitul din tipsi (în special ospătarii) până la a-și dubla chiar încasările din bacșiș. Astfel bacșișul reprezintă, de fapt, cea mai mare parte a veniturilor angajaților din domeniu.

Din păcate, odată ce pandemia COVID-19 va trece, încasările localurilor vor fi în continuare mai mici decât de obicei și va dura cel puțin un an pentru ca afacerile să-și revină. Așa încât, pentru ca angajații din industrie să poată ajunge la venituri lunare decente, este nevoie ca autoritățile să reglementeze și să legalizeze bacșișul. În forma ideală, acesta nu ar trebui impozitat și ar trebui să se poată aduna la veniturile salariale ale angajaților.

Legea bacșișului continuă să fie însă, blocată în Parlament.

 

CUM SE DISTRIBUIE TIPSUL

Deși bacșișul nu este reglementat și legiferat la noi în țară, deocamdată, fiecare oaspete din local lasă ceva extra pe lângă nota de plată. Și cel mai bine este să ai o politică de distribuire a tipsului, pe care fiecare angajat să o cunoască încă din momentul în care se angajează. Astfel eviți discuții și disputele între angajați.

Există mai multe metode de divizare a bacșișului și fiecare local poate institui propriul sistem. Important este însă să existe transparență totală!

 

Principii de bază

Înainte de a hotărî ce tip de sistem să aplici, ia în calcul câteva lucruri:

  • Cine primește tips? Mai întâi trebuie să stabilești care sunt angajații care vor primi bacșiș – doar barmanii și ospătarii, sau vei face în așa fel încât o parte din bacșiș să ajungă și la personalul din back of house (bucătari, ajutoare de bucătari etc.)? Multe localuri aleg a doua variantă, ca o metodă de a le mulțumi pentru munca lor și celor care nu intră în contact direct cu oaspeții.
  • Cum e corect să procedezi? Asigură-te că orice metodă vrei să aplici este una corectă și echitabilă. Stabilește niște criterii pentru a defini ce înseamnă „corect” pentru echipă. Înseamnă ca fiecare să păstreze ce primește, sau ca tipsul să se distribuie în funcție de poziție?
  • Cere părerea angajaților. Cum cred ei că ar trebui distribuit bacșișul? Arată-le că ești interesat de părerea lor și că o vei lua în considerare atunci când iei decizia finală.
  • Ce tip de local operezi? Spre exemplu, dacă ai un bar și nu servești mâncare, iar băutura este servită la mese de ospătari, ai putea să le dai barmanilor un procent mai mare, pentru că ei sunt cei care prepară băuturile.

 

Metode de împărțire a tipsului

După ce ai luat în calcul toți acei factori de care vorbeam mai sus, e timpul să stabilești structura în funcție de care se va repartiza bacșișul. Iată care sunt cele mai frecvent folosite metode:

  • Fiecare păstrează tipsul pe care îl primește
  • Bacșișul se împarte în mod egal
  • Procent în funcție de poziția ocupată
  • Sistem hibrid
  1. Fiecare păstrează tipsul pe care îl primește

Este cea mai simplă metodă, de bază – fiecare păstrează bacșișul pe care îl primește din partea oaspeților. Trebuie însă să știi din start că aceasta este și metoda care se folosește cel mai rar (spre deloc), deoarece fiecare angajat din local a participat într-un fel la produsul finit oferit oaspeților, și e normal ca fiecare să primească o parte din tips.

Pro: Unul din principalele avantaje este că angajații vor fi mai motivați să lucreze mai bine, să fie mai eficienți, deoarece recompensele sunt pe măsura efortului depus. Este o metodă bună de a păstra cei mai buni angajați, pentru că ei nu trebuie să-și împartă câștigul cu cei care nu se bucură de același succes.

Contra: Când fiecare își păstrează „bucățica de cașcaval”, apare o lipsă de cooperare între membrii echipei și o atmosferă mai competitivă decât ți-ai dori, probabil. Mai mult, un angajat începător probabil nu va câștiga prea mult bacșiș ceea ce-l poate demoraliza, ba chiar îl poate face să plece din companie. Apar disensiuni și invidii între colegi. Ori, ceea ce-ți dorești, este să ai o echipă unită.

  1. Bacșișul se împarte în mod egal

Pur și simplu se adună bacșișul, iar la final suma se împarte în mod egal între cei care primesc bacșiș. Modul în care definești acest „egal” este la latitudinea ta (spre exemplu, poate fi în funcție de orele lucrate). Această metodă funcționează mai bine în localurile mai mici, acolo unde barmanii / ospătarii nu sunt repartizați neapărat pe zone.

Pro: O astfel de metodă promovează spiritul de echipă și colaborarea, căci angajații vor încerca să lucreze cât mai bine împreună pentru a oferi o servire de calitate. Este și o metodă echitabilă, căci deseori valoarea bacșișului nu reflectă neapărat performanța unui angajat, cât mai mult generozitatea celui care îl oferă.

Contra: E posibil să apară frustrări atunci când un angajat primește un tip generos, dar nu îl poate păstra pentru sine. Nici motivația nu mai este la fel de mare.

  1. Procent în funcție de poziția ocupată

Este cea mai folosită metodă de a împărți tipsul și cea mai bună. În loc să se împartă bacșișul în mod egal, prin această metodă tipsul este alocat în funcție de poziția pe care o ocupă fiecare angajat. Spre exemplu, ospătarii primesc un anumit procent, barmanii altul, casierul alt procent și tot așa. De obicei ospătarul primește 50% din tipsul pe care îl încasează într-o zi, iar restul de 50% se împarte la restul angajaților de pe celelalte poziții (bucătari, picoli, ajutoare de bucătar, personal vase etc.) în funcție de procentul stabilit de manager pentru fiecare poziție.

Pro: Acest model este bazat tot pe colaborare, dar la o scară mai mică. Iar avantajul este că fiecare primește ceva extra.

Contra: Pot apărea gelozii pentru că unii angajați câștigă mai mult decât alții și e posibil să apară conflicte. Pe de altă parte, dacă lucrurile sunt clar stabilite încă de la început, fiecare își asumă această metodă.

Alte metode:

  • Procent din vânzări. În funcție de suma încasată din vânzări într-o seară, fiecare angajat primește un anumit procent stabilit de manager.
  • Sistem de puncte. Fiecare poziție din restaurant are atribuit un anumit număr de puncte în funcție de care se împarte tipsul. Spre exemplu: Încasezi tips într-o seară de 2.000 de lei. Ospătarii au 10 puncte, picolii și barmanii câte 5, bucătarii 3 puncte etc. Dacă ai 3 ospătari, un picol, 2 barmani și 2 bucătari vei avea în total:

10 pct. x 3 (ospătari) + 5 pct x 1 (picol) + 5 pct x 2 (barmani) + 3 pct x 2

(bucătari) = 51 de puncte. Valoarea unui punct va fi de 2 000 lei: 51 pct =  39,2 lei.

Un ospătar va primi 10 pct x 39,2 lei = 392 lei; un barman va primi 39,2 lei x 5 pct = 196 lei și așa mai departe.

 

Indiferent de politica pe care decizi să o aplici în localul tău, reține că e foarte important să fie totul cât mai clar și mai transparent.

Cu excepția cazului în care fiecare ospătar își păstrează tipsul dintr-o zi, casierul este cel care ar trebui să strângă bacșișul care se strânge pe parcursul unei zile și să noteze într-un tabel numele și suma pe care o primește fiecare, pentru ca la finalul zilei să fie distribuită în funcție de metoda aleasă. Poți folosi template-ul pe care ți-l punem la dispoziție în Anexă.

 

Cum implementezi metoda

După ce ai stabilit care va fi metoda de distribuire a tipsului, mai ai câțiva pași de făcut pentru a te asigura că angajații sunt mulțumiți.

  • Dacă ai decis să schimbi modul de acordare a bacșișului, fii transparent și comunică-le totul angajaților. Fă o ședință cu toată lumea, explică-le care va fi modul de funcționare așa încât să știe ce așteptări pot avea și include informația în manualul de lucru al fiecăruia.
  • Așa cum spuneam, cel mai bine este să folosești un formular în care să se specifice sumele și care să aibă semnăturile celor care predau tipsul.
  • Analizează datele înregistrate de POS să vezi care este impactul pe care noile metode le au asupra eficienței personalului – și-au îmbunătățit performanța, sau din contră?

Dacă starea generală este de nemulțumire în rândul angajaților, cu privire la noua structură și dacă le afectează performanța, poate ar trebui să reanalizezi sau să schimbi metoda aleasă. Trebuie să găsești o variantă în care toată lumea să fie mulțumită – management, angajați și oaspeți.

Show