Industria HoReCa este printre cele mai afectate de pandemia de COVID-19, având în vedere că a fost, de fiecare dată, vizată de restricțiile impuse de autorități, atât în perioada stării de urgență, cât și recent, pe fondul exploziei numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Așa încât domeniul este pus în imposibilitatea de a supraviețui fără ajutor financiar din partea statului, atât pentru salvarea afacerii cât și pentru păstrarea angajaților.
Află cât de grav a afectat pandemia această industrie, cum arată previziunile economice, care sunt sursele sigure de informare, dar și cum s-a modificat comportamentul oaspeților și care sunt trendurile de consum.
CAPITOL SUSȚINUT DE
Înainte de criză, HoReCa avea circa 40.000 societăţi comerciale cu capital 100% românesc. Din cauza crizei, cifra de afaceri a sectorului a scăzut cu circa 80%. În plus, numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă în acest domeniu a depăşit deja, potrivit specialiştilor din piaţă, 100.000 de oameni, iar mai mult de un sfert dintre businessuri e posibil să nu îşi mai deschidă niciodată porţile.
Criza provocată de pandemia COVID-19 a dus la pierderi mari în industria restaurantelor! Potrivit unui studiu realizat în luna iulie de Restograf în parteneriat cu HORA (Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România), din cele peste 85% din restaurante au deschis locațiile odată cu ridicarea Stării de Urgență, la 1 iunie, mai mult de jumătate au înregistrat pierderi de minim 80% din cifra de afaceri a anului 2019.
Majoritatea celor care au răspuns în cadrul studiului administrează unul sau două restaurante (61,4%), iar 32% dețin cel puțin 3 restaurante. Vechimea medie a localurilor este de peste 8 ani (aproape 50% au o activitate de peste 9-10 ani, iar 18,7% sunt pe piață de peste 5-6 ani). Cu alte cuvinte, vorbim de specialiști HoReCa, oameni cu experiență în administrarea afacerii. Chiar și în aceste condiții, 54,7% din respondenți au înregistrat pierderi de minim 80% din cifra de afaceri a anului 2019. Astfel 17,8% spun că au înregistrat pierderi de 100%, 20,5% din respondenți spun că cifra de afaceri a scăzut cu 90 de procente, iar 16,4% estimează o scădere de 80%. Doar 2,9% din respondenți spun că nu au înregistrat pierderi în această perioadă!
Principalele măsuri luate de operatori
Cele mai populare măsuri luate de operatori au fost de amânare a obligațiilor fiscale aferente Stării de Urgență, precum și obținerea unui Certificat de Urgență și a indemnizației de 75% din salariul angajaților trimiși în șomaj tehnic. Astfel:
Deși multe dintre restaurante s-au orientat în perioada de carantină către sistemul de home delivery, procentul încasat din livrările de mâncare abia ajunge la 10%-30% din cifra de afaceri în cazul celor mai multe dintre localuri (76%).
Ce măsuri a luat statul
În mod direct, doar două măsuri au fost făcute pentru industria ospitalității: reducerea impozitului specific, care înseamnă 30 de milioane de euro, și oferirea de granturi în valoarea de 100 de milioane de euro. La nivelul industriei ospitalității, pierderile sunt însă estimate la trei miliarde de euro. Iar industria HoReCa din România ar fi murit de mult, dacă nu ar fi existat deciziile legate de asigurarea șomajului tehnic și compensarea a 41,5% din salariu după reîntoarcerea la muncă a oamenilor.
În luna noiembrie, Guvernul a adoptat un memorandum privind instituirea unei scheme de ajutor de stat prin Ordonanță de Urgență, pentru compensarea pierderilor din domeniul HoReCa, în cuantum de 20% din volumul cifrei de afaceri al veniturilor înregistrate în 2020 faţă de 2019. Aceste ajutoare ar putea ajunge, în cazul firmelor cel mai puternic afectate, și până la 800.000 de euro – cel puțin teoretic. Schemă de ajutor de stat va fi notificată Comisiei Europene şi, după aprobare, Ordonanţa de Urgenţă va fi adoptată în forma finală şi operaţionalizată. Beneficiarilor nu le va fi interzis accesul la aceste granturi, chiar dacă au accesat alte forme de finanțare, date pe timp de pandemie (cum sunt microgranturi, granturile pentru capital de lucru sau cele pentru investiții, în derulare la acest moment).
O revenire ar putea fi posibilă de abia după jumătatea anului viitor, odată cu apariția vaccinului anti-Covid care ar putea să redea sentimentul de încredere oaspeților. Până atunci, localurile vor fi nevoite să supraviețuiască. Iar pentru asta va conta foarte mult renegocia contractele cu furnizorii și adaptarea la noua „normalitate”. Banii de la Guvern vor veni cu multe condiționalități și e posibil ca nu toată lumea să le poată îndeplini.
Cum arată previziunile economice
Pandemia cauzată de noul coronavirus reprezintă un șoc enorm pentru economii, atât în UE, cât și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socio-economic. Potrivit Comisiei Europene, se preconizează că economia României se va redresa de pe urma scăderii producției din prima jumătate a anului. Incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere evoluția recentă a pandemiei, iar producția reală probabil că nu va reveni la nivelurile de dinainte criză până la sfârșitul anului 2022. Se estimează că deficitul bugetar va crește semnificativ, deoarece efortul bugetar necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut.
Conform previziunilor, economia UE se va contracta cu 7,4 % în 2020, înainte de a se redresa cu o creștere de 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022. Nici în zona euro, nici în UE producția nu este preconizată să revină la nivelul pre pandemic în 2022.
Se estimează că șomajul va continua să crească în 2021, deoarece statele membre elimină treptat măsurile de sprijin de urgență și noi persoane intră pe piața forței de muncă, însă ar trebui să se îmbunătățească în 2022, pe măsură ce economia continuă să se redreseze. Conform previziunilor, rata șomajului din zona euro va crește de la 7,5 % în 2019 la 8,3 % în 2020 și la 9,4 % în 2021, urmând să scadă la 8,9 % în 2022.
Incertitudinile și riscurile legate de previziunile economice din toamna anului 2020 rămân extrem de mari. Riscul principal rezultă din agravarea pandemiei, situație care necesită măsuri de sănătate publică mai stricte și care are un impact mai grav și de durată asupra economiei. Acest context a motivat o analiză a scenariilor implicând două căi alternative de evoluție a pandemiei — una mai benignă și una agravantă — și impactul economic al acestora. Există, de asemenea, riscul ca cicatricile lăsate de pandemie în economie — cum ar fi falimentele, șomajul pe termen lung și întreruperile în aprovizionare — să fie mai profunde și mai extinse.
Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2020 şi în 2021, ca rezultat al crizei provocate de pandemia de coronavirus (Covid-19).
Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5% (faţă de un declin de 4% previzionat în mai) și o creştere de 3% în 2021.
De unde îți iei informațiile?
Indiferent că vorbim de măsurile adoptate de stat pentru susținerea industriei, sau de măsurile de siguranță și restricțiile în vigoare, este extrem de important să îți culegi informațiile din surse sigure, oficiale.
Iată care sunt principalele site-uri pe care să le verifici.
Informații generale:
Informații economice și măsuri adoptate de autorități:
Informații la nivel european
Folosind date calitative și statistici, Facebook a lansat un studiu privind atitudinea consumatorilor în contextul COIVD-19, analizând domenii precum educație, servicii financiare, asigurări, imobiliare și restaurante. Scopul a fost acela de a afla cum a influențat pandemia obiceiurile de consum. Iată ce au aflat ei.
Recent, ce a stârnit cele mai multe conversații în Facebook vizavi de pandemie are legătură cu preocuparea oamenilor de a rămâne informați, pozitivi, ocupați și sănătoși. Iar pornind de la acest studiu, se poate face o analiză mai amplă asupra stării generale a societății.
Nevoia de informație
Oamenii verifică mai mult ca de obicei știrile, în special în online. Fac acest lucru de mai multe ori pe zi și privesc acest comportament ca fiind „la fel de necesar ca apa”. Dintre toate, transmisiunile live sunt cele mai urmărite de pe Facebook și Instagram. Deși utilizatorii spun că se simt copleșiți de toate aceste știri, se simt cumva obligați să fie informați la zi cu evoluția lucrurilor – și nu doar pentru ei, ci pentru a împărtăși informațiile cu prietenii și familia. O observație de luat în seamă este că sunt interesați mai ales de știrile factuale, non politizate și vor să evite sursele de dezinformare. Spre exemplu: „E vorba mai mult de a urmări oameni în care am încredere – fie că e vorba de surse de știri sau persoane care sunt bine informate”.
Cum pot folosi oamenii de marketing aceste informații:
Nevoia de optimism, speranță, pozitivitate
Perioada pe care o traversăm este una extrem de dificilă din punct de vedere emoțional. Multe persoane experimentează stări de frustrare, deznădejde, singurătate și teamă de viitor. Dar chiar și așa, oamenii reușesc în continuare să arate empatie față de cei aflați în situații și mai dificile decât ei.
Spre exemplu; „Sunt îngrijorat, anxios și stresat, la nivel personal dar și pentru cei care suferă… Pot ajuta oamenii prin meditații online și cursuri de dezvoltare personală. Așa că mă ofer voluntar în mare parte din timpul tău. Mă face să mă simt mai bine ajutându-i pe alții. Încerc să rămân pozitiv și să găsesc partea bună în asta”.
Totodată, oamenii sunt dornici de vești bune și conținut mai… ușor. De la statistici privind rata de supraviețuire și ce funcționează bine, la familii reunite și videoclipuri de divertisment (concerte, comedianți, filme și show-uri TV), tot mai multe persoane încearcă să combată starea de teamă și anxietate provocată de pandemie și să-și reamintească că viața continuă chiar și după apariția virusului. 60% din participanții la studiu spun că prioritatea lor este să rămână optimiști vizavi de tot ce se întâmplă.
În definitiv, pentru mulți, pandemia a însemnat și o ocazie de a trăi clipa și de a se reconecta cu familia – fie că petrec mai mult timp gătind împreună, luând masa laolaltă, jucându-se jocuri video sau urmărind filme.
Cum pot folosi oamenii de marketing aceste informații:
Nevoie de activitate
Dincolo de divertisment, familiile găsesc noi metode de a-și umple timpul atunci când stau acasă. 39% spun că au găsit noi idei pentru a scăpa de plictiseală (ca idee, în SUA postările și poveștile cu exerciții fizice au crescut cu 5% în audiență în numai patru zile). Social media le oferă o grămadă de surse de inspirație, de proiecte creative și recreative.
În plus, oamenii intră mai des în legătură cu familia și prietenii decât de obicei (52%) și au conversații mai lungi și mai semnificative. Fie că e vorba de Zoom, FaceTime, WhatsApp, tehnologia joacă un rol important în a-i conecta pe cei dragi,.
Cum pot folosi oamenii de marketing aceste informații:
Nevoia de a-și îngriji sănătatea
Este normal ca fiecare dintre noi să se teamă pentru starea de sănătate proprie și a familiei. Și cei mai mulți dintre noi respectăm măsurile de distanțare socială și de igienă, așa încât să evităm pe cât posibil expunerea la virus. Dar pe lângă asta, oamenii au devenit mai preocupați și de sănătatea psihică – fie că e vorba de o porție zilnică de aer liber, mișcare fizică, hobby-uri sau alimentație mai sănătoasă. 48% au spus că prioritate lor este de a rămâne în formă și sănătoși, iar 46% spun că sănătatea mentală este o prioritate pentru ei.
Un alt aspect este legat de siguranța financiară. Mulți își fac griji cu privire la situația economică, nu doar în ceea ce-i privește, ci și la nivel de țară și de comunitate. 72% sunt de părere că pandemia îi va afecta financiar.
Cum pot folosi oamenii de marketing aceste informații:
Cum s-a schimbat comportamentul de consum în privința localurilor
Acum că am vorbit despre trendurile generale în ceea ce privește comportamentul oamenilor, hai să aruncăm o privire mai detaliată la relația lor cu lumea restaurantelor și cum poți include observațiile adunate în strategia de marketing.
Dacă un lucru e sigur, atunci e acela că tuturor le lipsește rutina obișnuită, dinainte de pandemie, de a lua masa în oraș – fie că e vorba de o ieșire la cafea, cine romantice sau întâlniri cu prietenii. Pe perioada carantinei, tot mai mulți au gătit acasă, dar au continuat să și comande mâncare (fie prin delivery, fie take-out), din dorința de varietate, din comoditate, din pofta de a mânca ceva bun. Astfel, livrările la domiciliu au devenit un comportament tot mai frecvent, în unele cazuri chiar de rutină.
„S-au schimbat atât de multe lucruri! Lucrăm de acasă, luăm micul dejun și prânzul acasă, iar pentru cină gătim de cele mai multe ori, dar comandăm și din oraș o dată, de două ori pe săptămână”.
Ce poți face:
Consumatorii apreciază și respectă companiile care promovează ad-uri empatice și arată ce fac ei pentru a veni sprijini comunitatea. „Îmi place să văd că restaurantele continuă să-și facă reclamă. Îmi dă sentimentul cumva de normalitate să știu că restaurantele încă funcționează și se promovează. Îi compătimesc pentru situația în care se află… suntem cu toții afectați, chiar și corporațiile mari”.
Așa cum spuneam mai devreme, oamenii sunt mult mai focusați pe „acum”, iau fiecare zi pe rând și apreciază produsele și serviciile care corespund nevoilor imediate, care îi ajută în viața de zi cu zi. Mesaje precum „Vrem să te ajutăm” și „Suntem aici pentru a te servi” nu reușesc să creeze cu adevărat o conexiune cu clienții decât dacă sunt sprijinite efectiv de fapte și oferă beneficii pentru consumatori – precum livrare gratuită, reduceri etc.
„Mie asta îmi spune că restaurantul respectiv face tot ce poate pentru a rămâne în viață și să se adapteze la noua economie. Spre exemplu, pizzeriile pun accent pe livrările contactless și oamenii se simt mai în siguranță știind că iau precauțiile toate necesare așa încât comanda să fie optimă”.
Ce poți face:
Clienții se adaptează la protocolul actual de livrări și pickup și dezinfectează tot ce intră în casă. „Cred că cea mai mare schimbare e faptul că acum dezinfectez totul. De exemplu, săptămâna asta am luat pizza prin takeout și când am ajuns acasă am șters toate suprafețele care au intrat în contact cu cutia. M-am spălat pe mâini cum am intrat în casă. Fac tot ce pot pentru a evita răspândirea microbilor”.
Drept urmare, oaspeții tăi își doresc să vadă mesaje prin care să promovezi acest nou tip de comportament (temporar, sperăm), să promovezi măsurile de precauție și de distanțare socială.
Ce poți face:
Ce spun clienții că-și doresc de la restaurante
Întrebați ce și-ar dori să includă ofertele localurilor, cei care au participat la studiu au menționat:
Ține cont de dorințele lor și include-le în mesajele de promovare.
Copyright © 2021 Restograf
