Am construit Restograf din 2008 cu un singur gând: să știm mai bine decât oricine altcineva ce se întâmplă în restaurantele din România. De-a lungul timpului, am acumulat o bază de date pe care nu o are nimeni altcineva în piață. Date despre frecvența vizitelor, percepția prețurilor, obiceiuri de consum pe ocazii, profile de client.

Le-am folosit intern. Le-am publicat parțial în studii și comunicate de presă. Dar n-am pus niciodată tot laolaltă, într-un singur loc, accesibil celor care au cu adevărat nevoie de ele.

Între timp, industria HoReCa a trecut prin câțiva ani pe care nu și-i dorea nimeni. Pandemie, inflație, creșteri de preț, schimbări de comportament, incertitudine. Și, în toată perioada asta, cei mai mulți operatori au luat decizii pe feeling, nu pe date.

Am văzut asta și am decis că e momentul să schimbăm ceva. Așa am creat terminalul Restograf Intelligence.

Ce este, concret, Restograf Intelligence

E un terminal de date F&B – singurul de acest fel din România, în care găsești:

• Sondaje periodice pe comportamentul consumatorului român, realizate pe eșantioane reprezentative urban (N=1.000, metodologie CAWI)
• Date de piață agregate din surse precum PickTwo Studios (unul din cele mai importante studiouri de design și arhitectură în HoReCa), ialoc (platformă de rezervări în localuri), Qurater (specialiști în zona de delivery pentru restaurante), Impactum Insights (companie de cercetare și tehnologie) și Freya (operatori POS).
• Rapoarte sezoniere – ce face consumatorul de Paște, de 1 Mai, în sezon, în extrasezon
• Imagini de ansamblu trimestriale cu metrici-cheie: frecvența vizitelor, percepția prețului, intenție de cheltuială

Totul într-un dashboard care funcționează ca un terminal de piață, pentru că asta și este. Se actualizează periodic și e organizat așa încât să găsești ce cauți în două minute, nu în două ore. 

Cum funcționează accesul

Restograf Intelligence funcționează pe bază de acces lunar. Plătești în shop, primești un link de acces și intri în waiting list. La începutul fiecărei luni, primești acces complet la datele disponibile în platformă pentru luna respectivă. Informațiile sunt actualizate lună de lună.

PROFITĂ DE OFERTA DE LANSARE! Ai 50% reducere pentru prima lună de acces în terminal.

De ce contează asta pentru tine

Dacă operezi un restaurant, un lanț, un concept nou sau dacă ești consultant în HoReCa, deciziile tale depind de un singur lucru: să știi ce face piața înainte să o simți în casă de marcat.

Restograf Intelligence e construit exact pentru asta. Nu pentru articole de presă, nu pentru conținut de social media (deși ajută și la asta). Rolul său e să te ajute pe tine să iei decizii – de la meniu, marketing ori strategii de pricing, la previziuni și investiții viitoare și tot ce altceva ține de „bucătăria internă” a unui restaurant.

Decizii de business bazate pe informații reale, nu pe feeling.

The post Terminalul Restograf Intelligence: cea mai mare bază de date F&B din România e acum disponibilă pentru industrie appeared first on Consultant Virtual.

Ziua de 1 Mai are un ritual bine știut: grătar, mici, câteva beri, ieșiri în oraș sau la iarbă verde, ori vizite la prieteni și rude. Nu e o sărbătoare complicată. Sau nu era. În 2026, același ritual se desfășoară pe un fond economic pe care aproape nimeni nu-l poate ignora. Iar asta se vede clar în alegerile pe care le fac românii când vine vorba de cum și unde petrec ziua.

Anul acesta, grătarul se face acasă a câștigat

34,8% dintre români aleg să facă grătar acasă sau în curte de 1 Mai 2026. Față de 28,2% cât era procentul în 2025, e o creștere semnificativă, nu un detaliu. În același timp, doar 12,5% intenționează să iasă la restaurant sau pe terasă, iar 18,4% preferă vizitele la familie și prieteni. În familie, dinamica e alta: cineva găzduiește, costurile se împart, sau pur și simplu nu mai trece totul printr-un bon fiscal.

Nu e vorba de lipsă de interes pentru ieșitul în oraș. E vorba de context.

63% simt că plătesc mai mult

63,3% dintre români consideră că 1 Mai 2026 este mai scump decât anul trecut. Nu e o percepție vagă, e una ancorată în experiențe concrete. 54,1% spun că mâncatul în oraș s-a scumpit, iar 49,2% simt creșteri de preț și atunci când comandă mâncare acasă. Cu alte cuvinte, nu există o alternativă ieftină evidentă. Grătarul propriu rămâne cel mai bun raport calitate-preț disponibil, mai ales dacă ai deja grătarul, cărbunii și timpul necesar.

Planuri schimbate, dar nu anulate

53% dintre români spun că nu și-au modificat planurile de 1 Mai față de ce aveau în gând inițial. E o majoritate, dar nu una confortabilă. 18,1% au renunțat complet la planuri, iar 21,3% s-au gândit să le modifice. Aproape 4 din 10 români au trecut prin procesul de a recalibra ce vor face și cât sunt dispuși să cheltuiască, conform celui mai recent sondaj de 1 Mai efectuat de Restograf.

Motivele pentru care planurile s-au schimbat sau au fost puse sub semnul întrebării sunt mai variate decât ai crede. Pe primul loc vine vremea, invocată de 34% dintre respondenți, ceea ce arată că un 1 Mai reușit depinde în continuare mult de ce scrie prognoza. Imediat după, creșterea prețurilor în restaurante apare ca motiv pentru 32,7% dintre ei. Costurile de cazare și transport sunt menționate de 26,1%, iar scumpirile din supermarketuri, care afectează inclusiv grătarul de acasă, apar pentru 15,5% dintre respondenți.

Micii nu lipsesc din meniu, indiferent de orice

Dacă există ceva care nu se discută de 1 Mai, acela e micul. 61% dintre români estimează că vor consuma între 3 și 5 mici de persoană în această zi. 16,6% urcă consumul estimat la 5-7 mici, iar 4,5% depășesc 7. Indiferent de cât costă, indiferent de unde se petrece ziua, micul e singurul element care apare constant în toate scenariile. E, în felul lui, cel mai democratic aliment din România.

Cât scoate românul din buzunar

Estimările de buget pentru 1 Mai 2026 se grupează clar în zona de mijloc: 26,8% alocă între 201 și 300 de lei, iar 26,2% între 101 și 200 de lei. 22,2% ajung la un buget de 301-500 lei, ceea ce sugerează o zi mai elaborată, poate cu deplasare sau o masă la restaurant. La extreme, 12,2% rămân sub 100 de lei, probabil cu grătar simplu acasă, și 9,1% depășesc 500 de lei, cei care fie ies la restaurant, fie au planuri mai ambițioase cu tot weekendul.

Majoritatea se încadrează între 100 și 300 de lei de persoană. Nu e un buget generos, dar e unul realist pentru ce oferă piața acum.

Livrarea a depășit ieșitul în oraș

Dincolo de specificul zilei de 1 Mai, studiul confirmă și o tendință mai largă în comportamentul de consum. 49,1% dintre români preferă în general să comande mâncare acasă, față de 36,4% care aleg să iasă în oraș și 14,5% care ridică personal comanda. Livrarea nu mai e o alternativă pentru zilele în care nu ai chef să ieși, e deja primul reflex pentru aproape jumătate dintre consumatorii urbani.

Gustul bate prețul

Conform sondajului de 1 Mai, când aleg un restaurant, românii pun calitatea gustului pe primul loc: 44,3% spun că acesta e criteriul principal. Prețul vine al doilea, cu 18,3%, iar recomandările pe locul trei, cu 12%. E un număr important pentru orice restaurant care e tentat să tragă concluzia că singurul mod de a atrage clienți într-un context economic dificil e să scadă prețurile. Datele spun altceva: jumătate dintre consumatori intră pe ușa unui restaurant în primul rând pentru ce au pe farfurie.

Metodologie

Sondaj 1 Mai realizat de Restograf în colaborare cu Impactum Insights, printr-o cercetare cantitativă desfășurată online (CAWI – Computer Assisted Web Interviews), în perioada 28-30 aprilie 2026.

Eșantionul a inclus 1000 de respondenți, fiind reprezentativ pentru populațiautilizatorilor de internet din mediul urban din România, cu vârsta de 18 ani și peste.

Durata medie de completare a chestionarului a fost de 5 minute, iar rezultatele au o marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Dacă vrei să descoperi mai multe studii de piață sau Restograf Intelligence sau dacă dorești un sondaj personalizat, contactează-ne.

The post Sondaj de 1 Mai: Cum petrec românii Ziua Muncii în 2026. 63% spun că îi costă mai mult. appeared first on Consultant Virtual.

TL;DR: Masa de Paște 2026 e mai scumpă, românii o știu, dar nu renunță la nimic. Ouăle roșii, cozonacul și pasca rămân pe masă, tradiția bate bugetul, iar restaurantul, deși încă de nișă, are potențial.

Românii intră în Săptămâna Mare cu aceeași dorință de a păstra tradiția, dar cu un cost tot mai greu de ignorat. Conform unui studiu realizat de Restograf pe un eșantion de 1.000 de respondenți din mediul urban, 77% dintre români spun că masa de Paște din acest an este mai scumpă decât în 2025. Nu puțin mai scumpă – majoritatea estimează creșteri între 10% și 30%. 

Cifrele sunt mari, dar nu surprinzătoare. Ce e interesant e cum reacționează lumea: nu „taie” din tradiție, ci din altă parte.

Paștele, între religie, tradiție și familie

Înainte de bugete și cumpărături, merită înțeles ce înseamnă Paștele pentru români în 2026. Pentru 61% dintre respondenți, rămâne o sărbătoare importantă din punct de vedere religios și spiritual. 19% îl văd mai degrabă ca pe o sărbătoare culturală, iar 20% îl tratează ca pe orice altă zi liberă oficială.

Dar dincolo de dimensiunea religioasă, Paștele e despre oameni. 73,6% consideră că timpul petrecut cu familia e cel mai important aspect – cu mult peste semnificația spirituală (51,5%), preparatele speciale sau importanța tradițiilor românești. Pe scurt: Paștele e despre cei cu care stai la masă, nu despre ce e pe masă. Deși, cum vedem mai jos, și ce avem la masă contează enorm.

Tradiția nu se negociază: Paștele se face acasă

66% dintre români vor petrece Paștele acasă și anul acesta. Restul merge în vizită la rude sau prieteni (23%). Doar 8% pleacă într-o excursie în țară sau peste hotare, în timp ce foarte puțini optează pentru masa la restaurant (3%).

Când îi întrebi de ce aleg să rămână acasă, răspunsul principal nu e bugetul, ci tradiția. 66,8% spun că Paștele acasă, în familie, e o tradiție de neînlocuit. Abia pe locul doi apare argumentul financiar – 29,9% spun că e mai ieftin decât la restaurant. Pe trei vine dorința de a controla calitatea ingredientelor (21,3%), iar 15,1% recunosc că pur și simplu nu le place atmosfera restaurantelor de sărbători.

La polul opus, cei care aleg restaurantul sau o excursie o fac din motive diferite: 30,8% caută o experiență deosebită, 25,2% spun că e decizia familiei sau a grupului de prieteni, 16,8% consideră prețurile comparabile cu varianta de acasă, iar 12,1% vor să evite stresul gătitului și al curățeniei.

Ce nu lipsește pe masă de Sărbători

Indiferent de buget, meniul rămâne aproape neschimbat. Ouăle roșii conduc detașat – 84,7% le consideră esențiale. Urmează cozonacul (68,6%), pasca (54,3%), mielul în toate formele lui – fript, drob sau ciorbă (45,5%), sarmalele (43,6%) și salata de boeuf (39,6%).

Preparatele moderne sau internaționale? Doar 7,2%. Masa de Paște e probabil cel mai conservator moment culinar al anului. Românii pot experimenta cu brunch-uri și bowls în restul anului, dar când vine Paștele, meniul e despre gustul tradițional.

Cum stăm cu bugetul?

Mai mult de jumătate dintre români (51,7%) au un buget sub 900 de lei pentru masa de Paște. Un sfert își propune să cheltuiască sub 500 de lei, și doar 1 din 10 spune că bugetul depășește 1.600 de lei (6,8% între 1.601 și 2.000 de lei, 3,8% peste 2.000 de lei). 12,5% recunosc că nu și-au stabilit încă un buget.

Cea mai mare parte a banilor se duce pe carne – 58,2% dintre cei care gătesc acasă plasează carnea (de miel, porc sau pui) pe primul loc ca și cheltuială. Ingredientele pentru deserturi (cozonac, pască) vin pe locul doi cu 10,4%, băuturile alcoolice pe trei (5,2%), urmate de lactate și ouă (5,1%) și legume și fructe (4,4%).

Cum cumpără românii: suntem mai calculați ca niciodată

Hypermarketul rămâne prima opțiune (83,5%), dar piețele și producătorii locali câștigă teren – aproape jumătate dintre respondenți (47%) merg și acolo. Măcelăriile atrag 33,1%, brutăriile 23,7%, iar 16,2% se bazează pe cunoștințe din mediul rural care le trimit sau le vând produse. Cumpărăturile online rămân de nișă – doar 7,7%.

Ce contează când aleg produsele? Calitatea și prospețimea (65,2%), prețul (61%) și promoțiile din magazine (39,6%). Dar un lucru e de remarcat: 34,3% menționează originea produsului (contează să fie românesc, local, bio). Disponibilitatea în magazin contează pentru 22,7%, marca sau producătorul preferat pentru 15,9%, iar recomandările din rețete pentru 10,5%.

Ca timing, 41% fac cumpărăturile cu patru-șase înainte de Paște, iar 34% în Săptămâna Mare, cu două-trei zile înainte. 21% se organizează cu 1–2 săptămâni înainte, iar aproximativ un procent lasă totul pe ultima sută de metri. Practic, 3 din 4 români fac cumpărăturile de Paște în ultima săptămână.

Restaurantul – lux sau experiență?

Doar 2,8% dintre români aleg restaurantul pentru masa de Paște. E un segment de nișă, însă nu unul dezinteresat: cei care aleg restaurantul nu caută neapărat lux, ci o experiență diferită de cea de acasă.

De ce? Percepția de preț – restaurantul e încă „prea scump”. 70,6% dintre toți respondenții consideră că masa de Paște la restaurant e mai scumpă decât cea gătită acasă. 14,5% văd costurile ca fiind aproximativ egale, iar doar 3,9% cred că restaurantul ar fi mai ieftin. 11% spun că nu au suficiente informații ca să compare.

Dar aici vine insight-ul care contează pentru industrie: dintre cei care petrec Paștele acasă, 72,1% ar lua în calcul restaurantul dacă prețul ar fi competitiv. 8,6% ar merge dacă prețul ar fi egal cu cel de acasă, 20,8% ar accepta un plus de până la 10%, iar 21,6% ar plăti cu 10–20% mai mult. Doar 27,9% spun că nu ar alege restaurantul indiferent de preț – ceea ce înseamnă că aproape trei sferturi rămân acasă din motive practice, nu principiale.

Pentru restaurante, mesajul e clar: bariera principală nu e lipsa de interes, ci percepția de preț. Un meniu de Paște bine comunicat, cu un cost transparent și comparabil cu prețul gătitului acasă, ar putea converti o parte semnificativă dintre cei care acum rămân… la cratiță.

Metodologie

Studiul a fost realizat de Restograf în colaborare cu Impactum Insights, printr-o cercetare cantitativă desfășurată online (CAWI – Computer Assisted Web Interviews), în perioada 1 – 6 aprilie 2026.

Eșantionul a inclus 1000 de respondenți, fiind reprezentativ pentru populația utilizatorilor de internet din mediul urban din România, cu vârsta de 18 ani și peste.

Durata medie de completare a chestionarului a fost de 5 minute, iar rezultatele au o marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Impactum Insights este o companie de cercetare și tehnologie specializată în instrumente de colectare și analiză a datelor, cu clienți din domenii precum marketing, politici publice și strategie.

Dacă vrei să descoperi mai multe studii de piață sau Restograf Intelligence sau dacă dorești un sondaj personalizat, contactează-ne.

The post Studiu Restograf: Paștele 2026 vine cu surprize în buzunarele românilor. 8 din 10 spun că masa este mai scumpă appeared first on Consultant Virtual.